O noapte de vis, o noapte nebună,
Iubire năvalnică sub raze de lună,
Foc mistuitor și buze încinse,
Trupuri fierbinți și pofte aprinse.

Patimă dulce, dusă spre uitare,
Doi ochi căprui și-un trup de splendoare,
Ardem gemând de cât e de bine,
Cu spaima ce vine din ziua de mâine.

Când toate vor fi altfel și poate la fel,
Când el se întoarce la ea și ea la el,
Lăsând în urmă doar un pat gol de hotel,
O cupă de vin și un zâmbet rebel.

În anii ce vin și trec peste noi,
Încercând să alunge mirosul nopții în doi,
Pe buze, pe piele și trupuri gravată,
Amintirea rămâne mereu neschimbată.

Vălul urât al uitării nu poate,
S-acopere cu hâdu-i veșmânt neuitata noapte.