Sunt multe lucruri neplăcute în cotidianul banal al unui bărbat: bărbieritul pe uscat când te grăbești, o pană la mașină când ești îmbrăcat la costum, prezervativul prea strâmt, vodca fără lămâie, mersul la toaletă cu o erecție masivă, scaunele din piele ale mașinii la minus 15 grade celsius, bricheta fără gaz, after-shave-ul prea spirtos, coșul de gunoi plin ochi, o zgârietură pe mașina nouă, firele ei de păr din gaura de scurgere, cafeaua rece, harta rutieră din torpedo, preludiul prelungit, cearcănele de insomnie, o Piña Colada caldă, filmul Titanic, viteza de download mică la Mac-ul ăsta de fițe, cuvântul romantic, postludiul prelungit, mahmureala teribilă a dimineților solitare, capacul rece al toaletei când ești buimac de somn, etcetera.

Dintre ele, nu cred că există ceva mai terifiant, groaznic, teribil, înfricoșător, abominabil sau îngrozitor și nici ceva mai terifiant, groaznic, teribil, înfricoșător, abominabil sau mai îngrozitor – trebuie să o spun de două ori ca să înțelegeți cu adevărat spaima ancestrală și ochii umezi de babuin călcat pe ouă cu un toc de nouă ce te încearcă – decât să constați – stupefiat, după o ședință puternică de arte marțiale cu răcnituri neolitice guturale ce l-ar fi făcut pe Bruce Lee să pară o biată soprană pricăjită cu un guturai netratat – că nu mai ai hârtie igienică și nu ești singur în casă – sau loc public. Deloc. Zero, zip, nada. Nimic, nimic!

Nu am rețete sigure pentru a ieși din situația asta de rahat (joc de cuvinte relativ subtil aici, da?) Sincer (știați că persoanele care încep o frază cu cuvântul sincer de cele mai multe ori mint de îngheață apele?), sincer, cum spuneam, va trebui să vă descurcați singuri.

Oricum, există doar două opțiuni: luptă sau fugi.

1. Luptă — o bancnotă de 10 lei – atenție, nu monede decât dacă ești rudă cu Leopold Ritter von Sacher-Masoch¹, un ziar (duh!), o revistă deocheată – alegeți și voi paginile cu publicitate, nu fiți măgari, un amărât de prospect de medicament uitat pe mașina de spălat (nu cel de la Viagra), șervețele demachiante – dacă nu stai singur sau ești un pui de hipster ar trebui sa fie pe acolo, ambalajul de carton de la șamponul de păr. Pentru cei cu adevărat disperați – dar cu cojones cât un Pomelo² – și dacă coloana de la WC-ul tău se înfundă des, poți refolosi hârtia igienică din coșul special (știți voi ce zic, nu?), dar, atenție mare, niciodată, dar NICIODATĂ, nici în cea mai cruntă beție sau depresie, nici cu Sfântul Petru la bariera de acces, nu trebuie să vorbești despre asta. Vei duce acest crunt secret cu tine în mormânt.
2. Fugi — desigur, o poți face la propriu dacă vrei să termini cu viața socială sau te pasionează să fi star pe YouTube. Altfel, ai și aici câteva opțiuni: poți cere ajutor (suni un prieten: salut, eu sunt, sunt în baie, frate, am rămas fără, îmi aduci și mie o revistă, un șervețel, ceva? Haide frate că nu fac mișto…), te poți spăla la chiuvetă (să fim serioși, o să ai impresia tot timpul că miroși și că poate a mai rămas ceva, sau (oh, the horror, the horror!!) o lași așa! Te îmbraci și ieși în trombă pe ușă cu telefonul la ureche, cu o mină foarte serioasă și teribil de îngrijorată, mimând o conversație: Cum? A avut un accident? Când s-a întâmplat? Doamne Dumnezeule, sunt pe drum, vin acum…